PAŞII MOŢILOR

PAŞII MOŢILOR, ÎN ORICE DIRECŢIE, trec prin HUEDIN


          Moţii au ca preocupări principale:
 - exploatarea lemnului, prelucrarea şi valorificarea acestuia (există foarte multe gatere în satele aflate la altitudine unde moţii prelucrează lemnul);
 - creşterea animalelor (vaci, bivoli, oi, cai, capre uneori);
 - confecţionarea plaselor (prioritar satele Râşca şi Mânăstireni, aflate la altitudine mai joasă);
 - cusături artizanale ,,cosele", intâlnite cu precădere in localităţile din imediata apropiere a Huedinului cu populaţie preponderent de etnie maghiară, dar nu numai. Acest frumos obicei străvechi este întâlnit în aproape toate localităţile din zona mare Huedin;
 - confecţionarea ramelor pentru tablouri, a cozilor de unelte agricole, etc.
          Pentru valorificarea acestor produse, moţii, în afara zilelor de piaţă sau târg la Huedin, trebuie să meargă în diverse alte localităţi din ţară. Dar indiferent de direcţia în care pornesc , paşii lor trec prin Huedin, lucru ce le ţine trează memoria faţă de eroii lor martiri şi de munţii lor a căror nume sunt întâlnite în denumirea străzilor principale din Huedin. 
          Astfel, atunci când vin de acasă, moţii intră în Huedin  pe strada cu numele marelui erou Avram Iancu până in centrul oraşului. Din centru, pentru a merge în vestul ţării trebuie să o ia pe strada eroului martir Horea (spre Oradea).  Pentru a merge spre centrul, estul, sudul , sud-estul sau sud-vestul ţării, trebuie să o ia pe strada  eroului martir Prot. Aurel Munteanu (spre Cluj-Napoca). Pentru a merge spre nordul ţării trebuie să o ia pe strada Vlădeasa (denumirea muntelui cu vârful cel mai înalt din zonă), în direcţia Zalău-Baia mare.

          De-a lungul anilor, mulţi moţi s-au mutat cu domiciliul în Huedin. Una din cele mai vechi fmilii de moţi mutate în Huedin este familia Matiş, de pe strada avram Iancu. Acest proces continuă şi în prezent. Mulţi moţi şi-au mutat copiii în Huedin, după ce aceştia, la fel ca mulţi alţi copii, au făcut şcoala în Huedin, au învăţat o meserie sau au făcut o facultate şi au un loc de muncă în oraş. Între timp, oraşul Huedin a cunoscut o înnoire continuă, atât în perioada comunistă cât şi în ultimii 22 de ani. Păcat că intreprinderi ca fabrica de mobilă ,,Vlădeasa", de prelucrarea laptelui ,,Napolact" sau de prelucrări mecanice ,,Unirea" nu au rezistat noilor exigenţe şi din diverse motive (necunoscute mie), au falimentat. În locaţiile lor , cum este cazul fostelor intreprinderi ,,Vlădeasa" şi ,,Unirea", şi-au deschis activitatea alte două societăţi, dar care  asigură puţine locuri de muncă în comparaţie cu fostele întreprinderi.
Cu toate acestea locuitorii Huedinului şi zonei Huedin se adaptează noilor cerinţe şi condiţii de viaţă. Mulţi moţi s-au mutat în ultimii ani în Huedin, la bloc mai puţini dar majoritatea şi-au construit case (după ce şi-au cumpărat în prealabil pământ), casele lor fiind dintre cele mai frumoase construite în ultimul timp.

          Oricum Huedinul pentru Moţi reprezintă oraşul lor ,,de acasă", oraşul cel mai drag lor, in care vin oricând cu drag fie la piaţă, fie la târg, fie îşi trimit copiii sau nepoţii la scoală, în special la liceu (zilnic, în zilele lucrătoare, vin microbuze din toate directiile din zonă aducănd copiii la şcoală şi transportându-i apoi acasă la terminarea orelor), fie la farmacii, fie la bănci, fie la spital, fie la notar, fie la tribunal, fie la casa de cultură, sau atunci cănd merg ori se întorc din alte zone ale ţării. Aici se întâlnesc cu istoria neamului lor (monumentele şi statuile eroilor lor, denumirile străzilor cu numele acestora sau a munţilor), cu oameni cunoscuţi lor, cu copii, nepoţi sau rude ale lor, instituţiile unde îşi pot rezolva diiversele problemele, precum şi locul unde îşi pot valorifica produsele, de cele mai multe ori.

          HUEDINUL ESTE PERLA MOŢILOR !

TRADIŢIE

PIAŢĂ, TÂRG, TRADIŢIE - la Huedin


          După cum spuneam într-o altă postare, la Huedin a devenit de mult tradiţie ca in fiecare zi de marţi sa fie piaţă mare pentru toată zona, iar o dată pe lună, in ultima zi de luni, să se ţină târg iarăşi pentru toată zona. Cu aceste ocazii devenite tradiţionale, moţii si restul populaţiei din zona Huedin, işi valorifică rodul muncii lor sau se aprovizionează cu cele de trebuinţă aici in Hudin. Tot  cu aceste ocazii moţii din zona muntoasă socializează cu locuitorii din depresiunea Huedin implicit cu cei din oraşul Huedin sau  îşi vizitează copii, nepoţii, rudele sau cunoştinţele mutate in Huedin ori se întâlnesc pur şi simplu întâmplător cu aceştia în piaţă sau în târgul de vite din Huedin, sau cu alţi locuitori din zonă.


          Mai jos sunt câteva imagini din piaţa de marţi  din Huedin:

          Aceste imagini sunt din piaţa in aer liber, înainte de a se deschide hala acoperită pentru produse agro alimentare si toate (imaginile) se regăsesc in monografia ,,Huedinul- o localitate pe drumul spre Europa" a celor doi prestigioşi autori Cristian Filip şi Horia Matiş.

          În continuare imagini din târgul de vite:

          Tradiţia pieţei şi târgului din Huedin creează o adevărată ,,simbioză" între moţi şi ceilalţi locuitori ai zonei din jurul Huedinului, între preocupările şi aspiraţiile lor, marcându-le în mod pozitiv viaţa.

LEGĂTURI SPIRITUALE

CATEDRALA MOŢILOR- din Huedin


          Anul 1934 reprezintă un an de referinţă în legătura trainică dintre moţi şi oraşul Huedin. Este anul în care a fost desăvârşită construcţia ,, CATEDRALEI MOŢILOR" , biserica ortodoxă din zona de centru a Huedinului al cărei ctitor a fost, Protopopul din vremea aceea, Preotul Aurel Munteanu, un alt erou martir al moţilor din zona Huedin. 
          În imaginile de mai jos apare CATEDRALA MOŢILOR aşa cum arată ea in zilele noastre, apoi o imagine cu creştini în faţa catedralei in construcţie şi ,,PROTOPOPIATUL HUEDIN", ctitorie a Preotului Protopop Dorel Puşcaş, cu  statuia impunătoare a eroului martir Pr. Pr. Aurel  Munteanu.                                                                                                                                                                                        

SPIRIT LA RĂSCRUCE

MOŢII SI HUEDINUL


             În Aprilie 1997 a fost editata revista ,,Glasul Moţilor", serie nouă, de catre Protopopiatul Ortodox Huedin, revistă ce fusese editată pentru prima dată, sub acelaşi nume,  în  Martie 1926 si care incepand din Ianuarie 1998 este editată (şi astăzi) sub denumirea ,,Glasul", o revistă de cultură şi spiritualitate creştină, care face ca spiritul moţilor să vibreze, în timp, in Huedin.

                Cele două personaje istorice ale moţilor, care i-au condus în lupta pentru atingerea idealurilor lor de libertate si dreptate, HOREA şi AVRAM IANCU, dăinuiesc in timp prin cele două statui impunătoare amplasate la ,,o aruncătură de băţ" distanţă una faţă de cealaltă, la loc de cinste, chiar în centrul Huedinului.

                Reputaţii profesori de istorie Cristian Filip şi Horia Matiş au realizat o valoroasă monografie a Huedinului şi a zonei Huedin, în lucrarea tipărită în două ediţii şi intitulată ,,Huedinul -o localitate pe drumul spre Europa". În această lucrare sunt marcate legăturile strănse ale moţilor din zona Huedin cu oraşul Huedin de-a lungul vremii.

               Spuneam intr-o postare anterioară despre faptul că plasarea (centrului) oraşului Huedin la intersecţia drumului DN1 cu celelalte două drumuri naţionale, unul pe direcţia Zalău şi unul pe direcţia Beliş-Albac, face ca Huedinul să fie centrul unde se intălnesc paşii moţilor ce se intorc acasă din diverse zone ale ţării, cu  a celor care pleacă cu treabă în diverse alte zone. Deci vrând-nevrând, de multe ori chiar întâmplător, moţii se întîlnsc în Huedin si se opresc pentru o strângere de mână şi pentru a schimba câteva cuvinte sau pentru a cinsti un pahar impreună si a afla unii de la alţii veşti şi noutăţi.

ZONA HUEDIN

HUEDINUL ŞI ZONA HUEDIN 


          A vorbi despre Huedin înseamnă a avea în vedere şi spaţiul înconjurător din imediata apropiere, cuprins organic în Depresiunea Huedin, adică oraşul Huedin şi comunele Călăţele (satele Călata, Călăţele, Finciu şi Văleni), Izvoru Crişului (satele Izvoru Crişului, Nearşova şi Şaula), Mănăstireni (satele Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănăstireni şi Mănăşturu Românesc), Mărgău (satele Bociu, Buteni, Ciuleni şi Mărgău) şi Sâncraiu (satele Alunişu, Brăişoru, Domoşu, Horlacea şi Sâncraiu), dar şi alte localităţi ce sunt cuprinse în aşa-zisa zonă Huedin.
            Când ne referim la zona Huedin avem în vedere toate localităţile din cadrul teritoriului administrativ al Huedinului (Huedin cu cartierele Cetatea Veche I şi Cetatea Veche II, precum şi satul Bicălatu) şi al comunelor Aghireşu (Aghireşu, Aghireş Fabrici, Arghişu, Băgara, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu şi Ticu-Colonie), Beliş (Beliş, Bălceşti, Dealul Boti, Giurcuţa de Sus, Giurcuţa de Jos, Poiana Horea şi Smida), Călăţele (Călăţele, Călata, Dealul Negru, Finciu şi Văleni), Ciucea (Ciucea, Vânători şi Calea Lată), Izvoru Crişului (Izvoru Crişului, Nadăşu, Nearşova, şi Şaula), Mănăstireni (Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea şi Mănăşturu Româneasc), Mărgău (Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchiţele şi Scrind Frăsinet), Mărişel (Mărişel, Copcea, Costeşti, Ruseşti şi Stânceşti), Negreni (Negreni, Prelucele, Bagomir şi Bucea), Poieni (Poieni, Bologa, Corbeşti, Hodişu, Lunca Vişagului, Morlaca, Tranişu şi Valea Drăganului), Râşca (Râşca, Dealul Mare, Lăpuşteşti şi Mărceşti), Săcuieu (Săcuieu, Rogojel şi Vişagu) şi Sâncraiu (Sâncraiu, Alunişu, Brăişoru, Domoşu şi Horlacea).

         Viaţa şi activitatea locuitorilor tuturor acestor localităţi este intr-un fel sau altul legată (in unele cazuri chiar strâns legată), de acest centru al zonei -Oraşul Huedin.

          Zilnic, in oraşul Huedin, se intâlnesc locuitori ai acestor localităţi din zonă, veniţi pentru aprovizionare sau cu diverse alte treburi in oraş, unii veniţi chiar la locurile de munca (puţini ce-i drept, faţă de alte perioade), alţii din nefericire la spitalul care este singurul din zonă, copii veniţi la şcoală (cei mai mulţi la liceul din oraş şi căţiva chiar la grădiniţă), 

          Marţea, (in fiecare zi de marţi fără excepţie), in Huedin este zi "de piaţă", zi in care se perindă prin oraş foarte mulţi locuitori ai localităţilor din zonă veniţi cu scopul de a se aproviziona cu diverse produse sau de a-şi valorifica propriile produse.

          Piaţa cu articole de imbrăcăminte, incălţăminte şi alte produse de larg consum, este amenajată in fiecare zi de marţi in lungul străzii B.N. Antal, in trecut strada principală a oraşului (Strada Mare), unde fiecare comerciant işi are locul său bine stabilit si unde işi expune marfa intre orele 8,00 şi 15,00.

          Tot in lungul acestei străzi, către capăt, se află piaţa agroalimentară veche amenajată cu mese in aer liber, care de cătva timp nu mai este folosită in scopul desfacerii produselor agroalimnentare, intrucăt această activitate se desfăşoară in hala acoperită construită in acest scop, conform normelor Uniunii Europene, in  imediata apropiere a acesteia. Aici, mulţi din producătorii din zonă işi desfac propriile produse agro alimentare, alţi locuitori ai zonei aprovizionăndu-se cu produsele respective.

          În ultima zi de Luni, în fiecare lună, in Huedin este zi de târg (tărgul de animale). Tărgul se ţine pe strada Horea, in locul special amenajat pe partea stăngă  a străzii către ieşirea spre Oradea.

          În acest sens, incepănd chiar de duminica seara (ultima duminică din lună), apar căruţe ale locuitorilor din zonă cu animale legate in urma căruţei (cai, mănji, vaci, viţei, bivoli),  sau chiar in căruţă (în cazul celor 

mai mici: porci, oi, miei, capre, păsări etc.) şi pe tot parcursul nopţii pănă a doua zi acest ritual continuă.

          De sute de ani locuitorii din zonă işi valorifică animalele proprii sau işi intregesc şeptelul in cadrul cestui târg tradiţional de la Huedin. 

ISTORIC (Hunad...-Hunak...-Hoghinu...-Hodinu)

SCURT ISTORIC:

          Prima atestare documentară a Huedinului datează din anul 1332, sub forma grafică Hunad şi Hunak, în contextul strângerii unor dijme papale. În acel moment Huedinul era un sat în care slujea ca preot Marcu, iar Ştefan era capelan al acestuia.
          Prima descriere în româneşte a Huedinului datează din anul 1926 când, în publicaţia săptămânală „Huedinul cultural, economic, social- Organ oficios al Despărţământului Asociaţiunei pentru literatura şi cultura poporului român”, a fost publicat articolul „Huedinul în preajma anului 1926”. Acest articol este nesemnat, însă autorul lui nu poate fi altul decât Aurel Munteanu- protopopul ortodox al Huedinului, întrucât este scris în stilul acestuia, iar faptul că acesta era chiar directorul publicaţiei, întăreşte această presupunere. Autorul articolului, Aurel Munteanu sau oricare ar fi el, scoate în evidenţă buna aşezare a Huedinului în spaţiul geografic depresionar înconjurător: „e un centru natural al unui mare jur împopulat în majoritate covârşitoare cu Români”.
Nu a scăpat atenţiei rolul de târg al acestui orăşel şi nici frumosul costum popular maghiar („numit port din «Kalotaszeg»”)
          Informaţii deosebite cu privire la Huedin şi împrejurimi ne provin dintr-un studiu monografic-aflat în manuscris-„Descrierea geografică şi antropogeografică a regiunii cuprinsă în basmul Crişului Repede. Depresiunea Huedin” a profesorului C. J. Anastasiu şi care a fost scris în anul 1927 (nu este datat, însă anul 1927 este ultimul la care face referire autorul iar harta oraşului anexată corespunde acelui an).
C.J. Atanasiu afirmă că în „Regiunea Huedinului- Huedinul e punctul de atracţie al întregului ţinut”.
          În ceea ce priveşte „etimologia cuvântului Huedin” autorul insistă pe ideea că „numele cel mai vechiu e Hodin-loc de hodină” întrucât era „un loc potrivit şi la o depărtare destul de mare de munte-locuitorii satelor muntene opreau aici pentru popas-hodină-de unde i-a rămas numele-Hodin”, fapt ilustrat şi de termenul popular „Hoghinu” sau „Hodinu” şi că numele „Banffi-Hunyad” e „nume dat de Unguri, în timpurile din urmă, după numele contelui Banffi, care avea castel şi moşii aici”.
          Pentru Anastasiu „Regiunea Huedinului corespunde cu zona de atracţie” a acestui oraş ce se întinde pe o „suprafaţă de aproximativ 1170 km²”, adică „46 de comune” şi anume: Alunişu, Ardeova, Bedeciu, Beliş, Bica, Bicălatu, Bociu, Bologa, Buteni, Călata, Călăţele, Ciucea, Ciuleni, Crişeu, Domoş, Dretea, Fildu de Jos, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus, Finciu, Hodiş, Horlacea, Huedin, Vânători, Jebuc, Mănăşturul Românesc, Mânăstireni, Mărgău, Brăişoru, Morlaca, Nadăş, Nearşova, Poieni, Răchiţele, Rogojel, Săcuieu, Sfăraş, Sâncraiu, Stana, Şaula, Tetiş, Traniş, Valea Drăganului, Văleni, Vişag şi Zam.
           Prima carte despre Huedin şi împrejurimi, numită sugestiv „De sufletul Iancului”, a fost publicată în 1992, de către profesorul Nicolae Şteiu (autor si al studiilor monografice dactilografiate din anii 1969, 1974 şi 1989)

Structura cărţii are în vedere întreaga zonă de influenţă a Huedinului, iar oraşului propriu-zis i-au fost rezervate mai multe capitole şi anume: „Târgul Huedin în evul mediu”, „Horea şi Huedinul”, „Sfătuitoriul-prima publicaţie a Despărţământului Hida-Huedin al Astrei şi necazurile românilor de aici”, „Publicaţiile «Huedinul» şi «Glasul Moţilor» tipărite la Huedin (1925-1927)” şi „Jalbele moţilor (grupul Huedin) adresate monarhului în 1925 şi 1935”. Bineînţeles că şi în alte capitole ale lucrării se fac referiri importante cu privire la Huedin, creionându-se astfel imaginea de centru al zonei.

---

---

       
     

AŞEZARE

LOCATIE:


          Oraşul Huedin se află situat, din punct de vedere geografic, în partea de nord-vest a României, iar administrativ în vestul judeţului Cluj, pe limita de nord a Depresiunii Huedin.
          Depresiunea Huedin este una tipic submontană, ce aparţine bazinului Transilvaniei, de care este strâns legată din punct de vedere geologic. Această depresiune se prezintă ca o treaptă relativ înaltă şi destul de netedă, cu altitudini cuprinse între 550 m şi 800 m şi care este mărginită la nord şi nord-est de Depresiunea Almaş-Agrij, la nord-vest de Munţii Meseş, la vest şi sud-vest de Munţii Vlădeasa, la sud şi sud-est de Munţii Gilău şi la est de Podişul Păniceni.

          Această depresiune prezintă o serie de subunităţi cum ar fi: Bazinetul Mărgăului, Bazinetul Călăţele, Bazinetul Huedin, Bazinetul Hodiş, Glacisul Călatei, Dealurile Izvorul Crişului, Depresiunea Bologa şi Măgura Morlaca.

          Bazinetul Huedin se află la poalele Munţilor Vlădeasa, care are origini vulcanice, la confluenţa râului Crişul Repede cu râul Domoş.

          Suprafaţa teritoriului administrativ al Huedinului este de 61,24 km² şi cuprinde, pe lângă oraşul Huedin,  şi „cartierul” (cătun de fapt) Cetatea Veche (Bolic) şi satul Bicălatu, care se află situat în afara depresiunii Huedin, într-o zonă deluroasă cu aspect de butonieră („căldare”).

         Huedinul  se învecinează la est şi nord-est cu comuna Fildu (respectiv cu satele Tetişu, Fildu de Mijloc şi Fildu de Sus), la vest cu comuna Poieni (respectiv satele Hodişu şi Morlaca), la sud cu comuna Sâncraiu (respectiv satele Brăişoru, Sâncraiu şi Domoşu) şi la sud-est cu comuna Izvoru Crişului (respectiv satele Nearşova şi Şaula).

          Faptul că oraşul Huedin (centrul oraşului), se află situat la intersecţia drumurilor naţionale DN1(E60, care laeagă municipiile Cluj-Napoca şi Oradea, Huedinul aflându-se la distanţă de aprox. 50 Km de Cluj-Napoca şi 100 Km de Oradea), DN1G pe direcţia Zalău, DN1R pe direcţia Beliş-Alba, reprezintă cel mai important centru economic, social, cultural, de o mare importanţă pentru toţi locuitorii depresiunii Huedin si  in mod deosebit pentru cei din zona montana invecinată (aşazişii Moţi).